21/06/2022
Considerat „Regele pomilor”, nucul se cultivă în special pentru fructele sale. Dintr-un kilogram de coji verzi de nucă se poate extrage o cantitate de vitamina C egală cu cea extrasă din 10 kg de lămâi. În România, se cunosc 24 de soiuri de nuc, toate omologate, însă, cele mai multe, şase la număr, sunt obţinute la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni. Deşi creşte lent şi intră târziu pe rod comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv, trăind, în medie, circa 80-100 de ani.
Nucul se cultivă în primul rând pentru fructele sale, care se consumă atât în stare proaspătă, cât şi prelucrate. Valoarea energetică a unui kilogram de miez de nucă este echivalentă cu: 1 kg de pâine, 0,5 kg de carne, 0,5 kg de cartofi, 0,5 kg de peşte, 0,5 kg de prune uscate, 1 kg de pere, asigurând circa 6.364 de calorii. Miezul de nucă este folosit în fabricarea de ulei comestibil şi tehnic, folosit în pictură, fabricarea cernelii tipografice sau a săpunului de lux. Nucile verzi se folosesc pentru dulceţuri, conţinând o cantitate mare de vitamina C, de 40 de ori mai mult decât sucul de portocale. Practic, dintr-un kilogram de coji verzi de nucă se poate extrage o cantitate de vitamina C egală cu cea extrasă din 10 kg de lămâi.
Odinioară, populaţia de la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lăstari şi scoarţă de nuc pentru vopsitul lânii, al bumbacului si chiar al mătăsii, fiind considerate vopsele netoxice şi deosebit de rezistente la decolorare. Frunzele de nuc verzi puse la macerat în petrol lampant constituie un bun unguent în tratarea reumatismului. Miezul de nucă este indicat pentru diabetici şi pentru completarea regimului alimentar vegetarian. Şi lemnul de nuc este foarte apreciat datorită calităţii sale superioare la fabricarea mobilierului de lux, în industria automobilelor de lux şi în industria aeronautică. Florile sunt folosite în popor, sub formă de infuzie, ca tratament pentru întărirea și însănătoșirea părului, dar și a pielii capului.
